Long Time No See

Aşa parcă mai merge, 10 ore pe autobuz pentru 200 km. Cunoaştem placa, e Asia ce ne-a lipsit, oamenii coloraţi, busurile aglomerate, fructele pe marginea drumurilor şi localnicii care strigă din toate părţile „Hello!”. Bei doi litri de apă în câteva ore, vezi păunii pe marginea drumului şi elefanţii se îmbăiază nestingheriţi în tău la nici 500 m de tine.

Stai în hamac şi o întreagă grădină zoologică se perindă sub ochii tăi de la kingfish-eri, gecko, veveriţe dungate până la şoriceii maro ce atentează fără jenă la papaya din raft. Parcă ne-am mai luminat, poate că serotonina e de vină :).

This slideshow requires JavaScript.

Când i-am spus lui Liv că mergem în Sri Lanka, ne-a scris: „Sri Lanka is great, you’ll love it. The people are seriously friendly. Just smile and you’ll get smiles in return! It’s like a cleaner, friendlier, less intrusive India.” (Sri Lanka e minunată, o să vă placă. Oamenii sunt extrem de prietenoşi. Nu trebuie decât să zâmbeşti şi o să ţi se răspundă cu zâmbete! E o Indie mai curată, mai prietenoasă şi mai puţin agasantă).

Şi are dreptate. Înafara şoferilor de tuk-tuk care te agaţă la autobuz cu oferte de nerefuzat, localnicii sunt doar zâmbet.

Fiindcă nu ne propunem să scriem nici un ghid turistic, ci doar să ne bucurăm de puţinul timp ce ne-a mai rămas înainte să redevenim oameni responsabili, am zis că nu ne grăbim, nu bifăm şi încercăm să ne bucurăm de ceea ce vedem, cât vedem.

This slideshow requires JavaScript.

Drept urmare am vizitat doar trei locuri până acum: Kandy — pentru acomodare, Nuwara Eliya pentru imensele plantaţii de ceai şi Arugam Bay — paradisul surferilor. Ştiu, ştiu suntem cam atipici pentru ultima locaţie unde majoritatea sunt cu placa după ei dar plaja e plajă, atmosfera e relaxată şi numai bine vedem şi noi cum sunt alţii pe val.

This slideshow requires JavaScript.

Leave a Reply